Sondaj INSCOP: AUR urcă la 40,5% și devine lider detașat în intenția de vot. România, în pragul unei reconfigurări politice majore

Robert Nastase
08 iul. 2025, 14:47

Sondaj INSCOP: AUR urcă la 40,5% și devine lider detașat în intenția de vot. România, în pragul unei reconfigurări politice majore

Un nou sondaj realizat de INSCOP Research zguduie din temelii scena politică românească. Publicat în data de 7 iulie 2025, studiul indică o ascensiune fără precedent a Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), condusă de George Simion, care obține un scor de 40,5% în intenția de vot. Este cel mai ridicat procent înregistrat vreodată de acest partid, semnalând o schimbare profundă de paradigmă în preferințele electoratului român.

Această cifră nu reprezintă doar o simplă statistică electorală, ci și o expresie clară a nemulțumirii populare față de partidele tradiționale și de clasa politică actuală. Într-un climat social tot mai tensionat, în care cetățenii resimt acut criza economică și promisiunile neîndeplinite, AUR apare ca o alternativă radicală, dar tot mai convingătoare.

Un mesaj dur transmis partidelor vechi

Sondajul, realizat între 20 și 26 iunie 2025 pe un eșantion de 1.150 de persoane, arată că românii sunt tot mai dezamăgiți de actuala conducere. Nemulțumirea s-a transformat în revoltă politică, iar aceasta se reflectă clar în cifre. De la 38,1% în luna mai, AUR a urcat la 40,5% în doar o lună – o creștere semnificativă ce nu poate fi ignorată.

Este un vot de neîncredere față de partidele care s-au succedat la putere, dar și o reacție la inechitățile tot mai evidente: salarii uriașe în instituțiile publice, pensii speciale, servicii publice slabe și o administrație percepută ca ruptă de realitatea oamenilor de rând.

PNL și PSD: între stagnare și declin

Partidul Național Liberal (PNL) înregistrează o ușoară creștere, ajungând la 17,3% față de 16% luna precedentă. Deși pare o redresare, specialiștii o consideră mai degrabă o stabilizare temporară, lipsită de consistență ideologică sau inițiative concrete.

În schimb, Partidul Social Democrat (PSD) traversează o criză profundă. Cu doar 13,7% din intențiile de vot, partidul condus de Marcel Ciolacu se află în cea mai gravă scădere de după alegerile din 2020. Pierderea a aproape patru procente într-o singură lună indică o ruptură masivă între liderii PSD și baza lor electorală tradițională, compusă în mare parte din persoane vulnerabile economic.

România, tot mai polarizată

Analistul politic Remus Ștefureac, director INSCOP, avertizează că polarizarea politică se accentuează periculos. Pe de o parte, partidele clasice – PNL, PSD, USR, UDMR – care împreună adună în prezent sub 50% din voturi. Pe de altă parte, formațiunile antisistem sau naționaliste – AUR, POT, SOS România – care se apropie de 46%.

Această divizare reflectă nu doar diferențe de opțiuni politice, ci și o fragmentare profundă a societății românești. O parte din populație cere stabilitate, alta schimbări radicale. Iar din ce în ce mai mulți români nu mai vor compromisuri – vor soluții ferme și aplicate.

Ilie Bolojan, în fața celei mai mari provocări

În mijlocul acestei tensiuni, premierul Ilie Bolojan se confruntă cu o presiune uriașă. Deși a fost considerat inițial o alegere pragmatică, popularitatea sa este acum testată. Declarația recentă – „Dacă nu facem ce am promis, eu plec” – este un semnal că miza a crescut considerabil.

Românii vor rezultate, nu vorbe. Într-o țară cu deficit bugetar în creștere, inflație persistentă și scăderea puterii de cumpărare, răbdarea populației a ajuns la limită. Reformele promise nu mai pot fi amânate, iar Executivul nu mai poate evita luarea unor decizii dificile.

Vot pentru schimbare sau pentru răzbunare?

Susținerea AUR nu mai poate fi privită ca un simplu protest temporar. Este un fenomen politic real, alimentat de o furie colectivă și o dorință autentică de schimbare. Discursul lui George Simion, direct și uneori incomod, rezonează cu frustrările zilnice ale oamenilor: prețuri mari, pensii insuficiente, un sistem sanitar vulnerabil, școli subfinanțate și o administrație percepută ca ineficientă.

Pentru un număr tot mai mare de români, AUR devine nu doar un vector de revoltă, ci o speranță pentru o resetare totală a sistemului.

Ce urmează până în 2028?

Deși alegerile parlamentare sunt programate peste trei ani, actuala dinamică electorală indică o accelerare a schimbărilor. Partidele tradiționale riscă să fie complet marginalizate dacă nu răspund rapid și autentic la nevoile cetățenilor. Politica de „așteptare și tăcere” nu mai funcționează.

Românii cer acțiuni concrete, comunicare sinceră și politici adaptate realității de zi cu zi. Fiecare lună fără reforme devine o lună în care opoziția crește și încrederea în guvernare se erodează.

Un semnal de alarmă sau începutul unei noi epoci politice?

Rezultatele sondajului INSCOP nu reprezintă doar o fotografie de moment, ci și un avertisment profund. Dacă politicienii continuă să ignore vocea străzii și problemele reale ale cetățenilor, următoarea schimbare de guvern nu va mai fi una de nuanță, ci de esență.

România este la răscruce. Direcția aleasă va depinde de capacitatea celor aflați la conducere de a asculta, de a înțelege și de a acționa – nu pentru interese de partid, ci pentru interesul național.