Nicușor Dan avertizează asupra implicării Rusiei în alegerile din România. Reacții puternice în societate

Nicușor Dan avertizează asupra implicării Rusiei în alegerile din România. Reacții puternice în societate
Robert Nastase
27 iul. 2025, 16:55

Președintele României a lansat un apel ferm la vigilență, invocând documente NATO și UE privind manipularea electorală.

Mesajul transmis de Nicușor Dan, în plină campanie electorală

Sâmbătă, președintele Nicușor Dan a postat pe pagina sa oficială un avertisment public în legătură cu presupusele interferențe ale Federației Ruse în alegerile prezidențiale din noiembrie 2024. În mesajul său, șeful statului a făcut trimitere directă la documente internaționale și rapoarte de securitate cibernetică care indică acțiuni de manipulare și dezinformare în România.

„Îi îndemn pe cei care încă se îndoiesc de interferențele Rusiei în alegerile din noiembrie 2024 din România să citească comunicatele de mai jos”, a transmis președintele, publicând mai multe linkuri către declarații emise de NATO, Uniunea Europeană și guvernul britanic.

Comunitatea online, divizată: susținători versus sceptici

Reacțiile în spațiul public nu au întârziat să apară. Potrivit HotNews.ro, o parte din utilizatorii rețelelor sociale au salutat demersul lui Nicușor Dan și au cerut o mai bună popularizare a acestor informații, prin traduceri în limba română și clipuri explicative scurte, pentru a ajunge la un public cât mai larg.

„Poate ar trebui traduse în limba română aceste rapoarte și transmise pe toate canalele, să ajungă informația și acolo unde este nevoie”, a scris un comentator.

În același timp, s-au înregistrat și reacții critice, unii acuzând lipsa unor dovezi clare și asumate în plan intern. Mai mulți utilizatori și-au exprimat neîncrederea în eficiența serviciilor de informații și în transparența autorităților.

„Domnule președinte, cu tot respectul, eu cred că într-o țară civilizată mai întâi prezinți dovezi și după dai sentința. La noi se întâmplă invers”, a notat altul.

Dovezi prezentate de instituții internaționale

Nicușor Dan a subliniat că informațiile nu sunt simple speculații, ci se bazează pe documente oficiale emise de NATO, UE și autoritățile din Marea Britanie. Printre exemple, a menționat un raport tehnic elaborat de guvernul britanic care face referire directă la operațiunile serviciului de informații militare GRU din Rusia.

„Dacă vă uitați la documentul tehnic publicat de guvernul Marii Britanii – al patrulea link de mai jos – veți observa că, inclusiv pentru state recunoscute pentru activitatea lor de intelligence, dovedirea unor astfel de interferențe este un proces de durată”, a explicat șeful statului.

Nevoia unei comunicări mai eficiente cu populația

În ciuda încărcăturii politice a subiectului, ceea ce a devenit evident este dificultatea în a comunica aceste riscuri pe înțelesul tuturor. Complexitatea informațiilor, limbajul tehnic și lipsa traducerilor contribuie la distanțarea publicului de aceste teme sensibile.

Potrivit G4Media.ro, mai mulți experți în comunicare și securitate cibernetică au sugerat deja necesitatea unor campanii clare de conștientizare și educație civică, adaptate tuturor categoriilor de vârstă și niveluri de înțelegere.

Un semnal de alarmă care poate marca începutul unei strategii

Într-un climat electoral tensionat, în care încrederea în instituții este oricum fragilă, mesajul lui Nicușor Dan reprezintă mai mult decât o simplă avertizare. Ar putea fi începutul unei strategii guvernamentale mai ample, care să vizeze protejarea procesului electoral de influențe externe și combaterea manipulării informaționale.

Prin invocarea sprijinului NATO, UE și al Marii Britanii, președintele mizează pe credibilitatea internațională pentru a întări poziția României în fața unor posibile agresiuni cibernetice și campanii de dezinformare.

În același timp, succesul acestei strategii depinde esențial de felul în care informația este comunicată. Adevărul, oricât de bine susținut ar fi de partenerii strategici, trebuie să ajungă în mod clar, simplu și verificabil la cetățeanul de rând. Altfel, riscul de polarizare și neîncredere rămâne ridicat.