Ilie Bolojan anunță un nou val de reforme fiscale: „Vom corecta o inechitate socială profundă”

Ilie Bolojan anunță un nou val de reforme fiscale: „Vom corecta o inechitate socială profundă”
Robert Nastase
08 iul. 2025, 16:01

Ilie Bolojan anunță un nou val de reforme fiscale: „Vom corecta o inechitate socială profundă”

Guvernul pregătește al doilea pachet de măsuri de austeritate, menit să aducă echilibru în buget și să răspundă exigențelor Comisiei Europene. Ilie Bolojan explică schimbările ce urmează în domeniul fiscal și promite o reformă reală a sistemului bugetar din România.

Într-o perioadă în care presiunea bugetară devine tot mai acută, premierul Ilie Bolojan a prezentat liniile principale ale celui de-al doilea pachet de măsuri economice, care urmează să fie implementat în perioada următoare. Acestea includ tăieri de sporuri, plafonarea cheltuielilor, ajustări la TVA, dar și o reformă amplă a companiilor de stat și a instituțiilor publice autonome.

Măsuri pentru „dreptate socială” și echilibru fiscal

În declarațiile sale, Ilie Bolojan a subliniat că primele măsuri adoptate de Guvern au vizat doar structura sistemului administrativ și că efectele directe asupra inechităților sociale au fost minime. „Adevărata reformă începe acum”, a precizat premierul, insistând că România trebuie să demonstreze în fața partenerilor europeni că este capabilă să-și respecte angajamentele fiscale.

Una dintre cele mai importante ținte ale noului pachet este combaterea sinecurilor și reformarea instituțiilor publice precum ASF, ANCOM și ANRE. Guvernul intenționează să reducă numărul membrilor din consiliile de administrație și să taie drastic indemnizațiile, în încercarea de a elimina cheltuielile nejustificate.

„Această măsură va fi inclusă. Astfel, vom corecta o inechitate socială, recunoscută și de Comisia Europeană”, a afirmat Bolojan, făcând referire la salariile și beneficiile uriașe din aceste instituții.

Contribuții simbolice, dar obligatorii

Un alt punct sensibil abordat de premier a fost cel al contribuțiilor sociale. Guvernul propune impunerea unei contribuții de sănătate simbolice pentru mamele aflate în concediu, precum și impozitarea cu 10% a pensiilor care depășesc pragul de 3.000 de lei.

„Astăzi avem 6,3 milioane de români care contribuie şi avem 16,5 milioane de beneficiari. Niciun sistem nicăieri nu poate funcţiona în felul acesta”, a avertizat Ilie Bolojan, subliniind dezechilibrul structural dintre cei care cotizează și cei care beneficiază de ajutor social.

Jocurile de noroc și efectul invers al impozitării directe

Guvernul a decis recent să reducă impozitul aplicat câștigurilor individuale din jocuri de noroc de la 10% la 4%. Această decizie a generat controverse, însă premierul a explicat că decizia are la bază o analiză a Oficiului de Jocuri de Noroc.

„Dacă îi taxăm direct pe clienți, nu facem decât să îi împingem spre o zonă de ilegalitate. În schimb, am crescut cu peste 40% taxele impuse industriei în sine”, a spus Bolojan. Estimarea impactului bugetar generat de această măsură depășește 1,6 miliarde de lei anual.

Reacțiile la nivel european și apelul la răbdare

Ilie Bolojan a declarat că ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, este deja la Bruxelles pentru a participa la o evaluare a angajamentelor fiscale ale României. Guvernul încearcă astfel să transmită un semnal de seriozitate și implicare în fața instituțiilor europene.

„Le cer cetățenilor puțină răbdare. Nu va dura mult și vor putea vedea clar dacă acest Guvern chiar își respectă promisiunile și dacă măsurile luate sunt juste”, a spus premierul, făcând apel la încrederea populației.

În același timp, Bolojan a recunoscut că încrederea în clasa politică este fragilă, însă și-a asumat responsabilitatea unor reforme curajoase, care nu vor ocoli nici un sector bugetar.

În concluzie, al doilea pachet de măsuri fiscale propus de Guvernul Bolojan se dorește a fi mai mult decât o simplă ajustare bugetară. Este o tentativă de reformare profundă a statului, de echilibrare a responsabilităților sociale și de eliminare a privilegiilor nemeritate. Dacă va reuși, rămâne de văzut în perioada următoare, însă direcția anunțată este una care vizează corectarea dezechilibrelor cronice care macină administrația publică românească.