Ruptura neașteptată dintre două figuri controversate
Scenele politice din România sunt din nou zguduite de declarațiile tranșante ale senatoarei Diana Șoșoacă, care a lansat un atac dur la adresa fostului său aliat, Călin Georgescu. Acesta, cunoscut pentru discursurile despre suveranitate și reformă, este acum catalogat de europarlamentara Șoșoacă drept unul dintre „cei mai periculoși globaliști”, acuzat că ar fi fost susținut de Partidul Național Liberal și folosit pentru a facilita prelungirea mandatului lui Klaus Iohannis.
Într-o intervenție televizată la România TV, Șoșoacă a explicat că ruptura dintre ei a avut loc în 2023, din cauza unor divergențe de opinie. Ea a susținut că i-ar fi cerut lui Georgescu să sprijine partidele suveraniste, dar răspunsul acestuia ar fi fost în favoarea unei majorități parlamentare formată din PSD, PNL și UDMR, ceea ce ea consideră o trădare a principiilor enunțate anterior de Georgescu.
Ce reproșează Diana Șoșoacă fostului colaborator
Atacurile Dianei Șoșoacă nu s-au limitat doar la opțiunile politice ale lui Călin Georgescu. Ea a pus sub semnul întrebării sinceritatea discursurilor sale anterioare și l-a acuzat că ar fi fost un pion manipulat în jocurile politice ale coaliției de guvernare.
„Îl cunosc pe Călin Georgescu de mult timp, am colaborat până în 2023. Este unul dintre cei mai periculoși globaliști, puternic sprijinit de PNL, și a fost folosit pentru prelungirea mandatului lui Iohannis. Nu îl mai susțin. Înainte de 1 decembrie, i-am cerut să sprijine partidele suveraniste, dar el a spus că va desemna un premier al majorității de atunci, formată din PSD, PNL și UDMR. Într-un alt interviu, susține că ar desființa partidele. Cum poate exista democrație dacă doar PSD ar rămâne?”, a declarat Diana Șoșoacă.
AUR și angajamentul pentru Ucraina
Europarlamentara a extins apoi discursul și asupra liderului AUR, George Simion, pe care îl acuză de un alt act de „trădare a naționalismului”. Ea a afirmat că Simion ar fi semnat un angajament oficial de susținere a Ucrainei și a președintelui Volodimir Zelenski pentru a facilita aderarea partidului la grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), o alianță politică de centru-dreapta din Parlamentul European.
Potrivit declarațiilor sale, această condiție impusă de ECR ar fi fost acceptată fără consultarea tuturor membrilor formațiunii și împotriva principiilor promovate de AUR în spațiul public.
„Există un document care arată că George Simion a reușit să introducă AUR în ECR. Fără acest angajament, prin care partidul jura credință grupului și se angaja să susțină războiul din Ucraina și pe Zelenski, nu ar fi fost acceptat. Este un act de trădare a naționalismului, iar știu că o mare parte din AUR nu a fost de acord cu semnarea acestui angajament”, a susținut Șoșoacă.
Proiecte controversate și acuzații de manipulare
Diana Șoșoacă a mai susținut că ea a fost printre primii politicieni care au abordat tema drepturilor românilor din Ucraina, inițiind un proiect de lege pentru recuperarea teritoriilor istorice românești. A spus că această inițiativă ar fi dus la interdicția de a mai pătrunde în Ucraina și chiar la o condamnare la moarte, potrivit afirmațiilor sale.
În acest context, ea a comparat atitudinea sa cu cea a lui Călin Georgescu, despre care spune că „s-a trezit prea târziu”. Totodată, a susținut că președintele Volodimir Zelenski nu ar fi reușit să țină un discurs în Parlamentul României din cauza opoziției ei ferme, prezentată ca o victorie personală împotriva unui sistem pe care îl consideră ostil intereselor naționale.
Călin Georgescu și tăcerea care naște întrebări
În urma acestor declarații, Călin Georgescu nu a oferit încă un răspuns public, dar presiunea asupra lui a crescut. În trecut, Georgescu a fost considerat un simbol al discursului suveranist, un intelectual care vorbea despre România profundă, curățenie morală și reformă autentică. Însă, odată cu acuzațiile recente, imaginea sa este serios contestată.
Lipsa unei poziții clare sau a unei reacții imediate ar putea fi interpretată de susținătorii Dianei Șoșoacă ca o confirmare indirectă a acuzațiilor. De altfel, în contextul unei scene politice marcate de tensiuni ideologice și rivalități profunde, astfel de tăceri devin ușor speculate.
Contextul politic tot mai polarizat
Afirmațiile făcute de Diana Șoșoacă vin într-un moment de agitație profundă pe scena politică românească. Curentul suveranist, care părea să coaguleze o platformă ideologică comună, este fragmentat de conflicte personale, strategii divergente și suspiciuni legate de compromisuri politice.
Pentru electoratul naționalist, care își dorește coerență, stabilitate și o direcție clară, astfel de acuzații creează confuzie și erodează încrederea. Declarațiile lui Șoșoacă scot la lumină falii adânci și arată cât de dificil este, în realitate, să păstrezi o mișcare politică unită în jurul unor principii rigide.
Întrebări fără răspuns
Ce urmează pentru Călin Georgescu? Va răspunde public acuzațiilor sau va alege tăcerea? Vor mai putea liderii suveraniști să recâștige încrederea electoratului sau vor continua să se fragmenteze? Într-o perioadă în care România se confruntă cu provocări interne și externe majore, aceste tensiuni între figuri emblematice ale scenei naționaliste nu fac decât să accentueze instabilitatea politică.
Pentru moment, rămâne de văzut dacă aceste declarații vor duce la o reconfigurare majoră a alianțelor politice sau dacă sunt doar o etapă într-un conflict mai amplu despre cine controlează narațiunea suveranistă în România.