Rusia lansează cel mai mare atac aerian asupra Ucrainei: scenariul graniței cu România provoacă îngrijorare globală
Europa de Est traversează o nouă fază tensionată a conflictului după ce Rusia a lansat cel mai intens atac aerian asupra Ucrainei de la începutul războiului. În paralel, declarațiile provocatoare venite de la Kremlin au alimentat temerile privind o posibilă extindere a teritoriilor controlate de Federația Rusă până la granița cu România, o ipoteză care stârnește reacții dure pe scena internațională.
Val masiv de atacuri: Ucraina sub presiune
În noaptea de duminică spre luni, autoritățile de la Kiev au raportat peste 300 de drone și rachete lansate asupra centrelor urbane și infrastructurii critice. Cel puțin 12 persoane au murit, iar alte 60 au fost rănite, printre care și copii. Oficialii ucraineni au catalogat evenimentul drept cel mai violent atac din ultimele luni, o dovadă clară că Moscova intensifică ritmul operațiunilor militare și încearcă să slăbească rezistența ucraineană.
Atacurile au vizat nu doar capitalele regionale, ci și zone rezidențiale, ceea ce a amplificat sentimentul de insecuritate în rândul populației.
Trump reacționează dur
Fostul președinte al Statelor Unite, Donald Trump, a condamnat ferm acțiunile Rusiei printr-un mesaj postat pe platforma X:
„Putin a înnebunit complet! Bombardează civili, distruge orașe, iar scopul lui este evident: să cucerească toată Ucraina. Dacă merge până la capăt, va duce Rusia în autodistrugere.”
Declarația a atras atenția, întrucât reprezintă una dintre cele mai critice poziții ale lui Trump la adresa Kremlinului, în contrast cu unele afirmații mai rezervate din trecut.
Kremlinul justifică atacurile, dar alimentează propaganda teritorială
Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că bombardamentele reprezintă „răspunsuri legitime la provocările ucrainene”. Însă declarațiile fostului președinte Dmitri Medvedev au ridicat nivelul de tensiune: acesta a publicat un material propagandistic în care sugera ocuparea completă a Ucrainei și reducerea acesteia la un stat minimal, cu o posibilă graniță directă între Rusia și România.
Acest scenariu, prezentat sub eticheta de „zonă tampon”, urmărește să transmită populației ruse că expansiunea este inevitabilă, dar a generat îngrijorări imediate la nivel internațional.
NATO și riscul pentru România
Dacă scenariul imaginat de Moscova ar deveni realitate, România s-ar trezi vecină direct cu Federația Rusă, situație care ar schimba radical echilibrul strategic al regiunii. Această perspectivă reprezintă o amenințare directă pentru securitatea NATO pe flancul estic și pune Bucureștiul în prima linie a unui potențial conflict.
Autoritățile române, alături de partenerii din Alianța Nord-Atlantică, analizează consecințele acestor declarații și pregătesc răspunsuri diplomatice și militare. Surse guvernamentale au confirmat consultări intense la nivel aliat, iar reuniuni urgente sunt așteptate în zilele următoare.
Reacția comunității internaționale
Statele europene au condamnat atacurile Rusiei și au cerut intensificarea sprijinului militar pentru Ucraina. Mesajele venite dinspre capitalele occidentale indică o conștientizare a riscului ca destabilizarea regiunii să depășească granițele Ucrainei.
Diplomații occidentali susțin că scenariile de tip „zonă tampon” promovate de Moscova nu sunt altceva decât strategii de intimidare, dar admit că retorica agresivă și atacurile masive complică și mai mult perspectivele de pace.
România, între vigilență și solidaritate
Pentru București, aceste evoluții marchează un moment critic. Posibilitatea ca Rusia să ajungă la granița estică nu mai este percepută doar ca o ipoteză îndepărtată, ci ca o amenințare reală ce impune consolidarea capacităților de apărare și întărirea relațiilor cu partenerii strategici.
Astfel, România rămâne ferm ancorată în alianțele euroatlantice și se pregătește să facă față oricărei posibile escaladări, într-un context regional care devine din ce în ce mai fragil.