Autoritățile de la Kiev au transmis Bisericii Ortodoxe Române (BOR) propunerea de a deschide un dialog pentru crearea unei structuri religioase afiliate Patriarhiei Române, care să funcționeze oficial în Ucraina. Anunțul a fost făcut public la Cernăuți de ministrul român al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, într-un context extrem de delicat pentru românii de peste graniță, supuși unor presiuni crescânde în plan religios.
În acest moment, în Ucraina există aproximativ 130 de biserici în care slujbele sunt ținute în limba română. Aceste comunități se află, însă, sub presiunea autorităților de a părăsi Biserica Ortodoxă Ucraineană, aflată în comuniune cu Patriarhia Moscovei, și de a trece la Biserica Ortodoxă a Ucrainei – structură creată în 2019 și nerecunoscută de o parte a lumii ortodoxe. Pentru românii din regiune, problema nu este doar una religioasă, ci și una identitară, mai ales în contextul în care numărul școlilor cu predare în limba română s-a redus drastic după 1991. Potrivit Adevărul, discuțiile oficiale marchează o posibilă schimbare istorică.
Nevoia de dialog și limitele politicului
Ministrul Oana Țoiu a subliniat că discuțiile cu partea ucraineană au inclus și dorința clară de a oferi comunităților românești libertatea de a-și alege apartenența religioasă. „Există o limită a mandatului meu, în sensul că nu pot intra în zona dreptului canonic. Dar am transmis Guvernului Ucrainei dorința noastră de a avea răspunsuri clare și de a asigura fiecărei comunități libertatea de a alege… mai puțin Moscova”, a precizat aceasta.
Mesajul transmis este ferm: România sprijină dreptul românilor ortodocși din Ucraina de a decide singuri în ce structură bisericească vor să fie, fără constrângeri din partea autorităților.
Obstacole încă de la început
Un caz ilustrativ pentru dificultățile de pe teren este cel al avocatului Eugen Patraș, din Cernăuți, care, pe 25 august 2024, a depus documentele necesare înregistrării oficiale a Bisericii Ortodoxe Române în Ucraina. La doar cinci zile după acest pas, el a primit interdicția de a intra pe teritoriul ucrainean. „Este un demers perfect legal, conform Constituției Ucrainei și Convenției Europene a Drepturilor Omului. Avem binecuvântarea Patriarhiei Române și dreptul istoric de a reveni la aceasta”, a declarat Patraș.
El a invocat și Tratatul politic de bază dintre România și Ucraina din 1997, care garantează libertatea religioasă și are prioritate față de legislația internă.
Presiuni asupra preoților români
Pe 19 mai 2025, trei preoți din regiunea Cernăuți au depus cereri oficiale pentru a reveni sub autoritatea canonică a Patriarhiei Române. Decizia a fost luată împreună cu enoriașii lor, dar la doar o zi după depunerea documentelor, aceștia și-au retras solicitările. Surse locale susțin că motivele țin de presiuni directe exercitate asupra lor de către autorități.
Astfel de situații arată că, deși există un cadru teoretic pentru libertatea religioasă, realitatea din teren este mult mai complicată și plină de obstacole.
Miza identitară pentru românii din Ucraina
Pentru credincioșii români de peste graniță, apartenența la BOR nu este doar o opțiune religioasă, ci și o formă de rezistență culturală. Patriarhia Română reprezintă pentru ei o legătură cu tradițiile și istoria, întreruptă brutal în perioada sovietică.
Deschiderea unui dialog oficial între BOR și autoritățile de la Kiev ar putea reprezenta un moment de cotitură. Dacă va fi urmată de măsuri concrete, ar putea întări coeziunea comunităților românești și ar garanta libertatea lor de alegere. În lipsa unor acțiuni clare, însă, există riscul ca inițiativa să rămână doar o declarație politică, fără efect real.
Test pentru respectarea drepturilor minorităților
În contextul războiului și al tensiunilor geopolitice, modul în care Ucraina va gestiona această problemă va fi un test important al respectului pentru minorități și al maturității sale politice. Pentru românii din nordul Bucovinei și sudul Basarabiei, miza este clară: supraviețuirea identității culturale și religioase a comunităților lor.