Criză uriașă. Cea mai mare centrală a țării s-a oprit complet

Centrala de la Brazi, oprită din cauza lipsei apei

Centrala electrică de la Brazi, una dintre cele mai importante unități de producție energetică ale României, a fost oprită marți în urma unei situații critice apărute la barajul Paltinu. Unitatea, care asigură aproximativ 10% din producția națională, nu a mai putut funcționa după ce alimentarea cu apă tehnologică a fost întreruptă. Decizia de oprire a fost una neașteptată și a provocat îngrijorare în rândul autorităților energetice.

Criza apei din Paltinu a blocat producția

Problemele au apărut odată cu creșterea turbidității și cu golirea acumulării de la Paltinu, care a afectat atât populația – peste 100.000 de oameni din două județe – cât și alimentarea centralei. Apele Române au raportat avarii majore ce au dus la oprirea furnizării apei necesare proceselor industriale. În lipsa acestei resurse esențiale, centrala nu a putut menține producția, fiind nevoită să își sisteze complet activitatea.

Oprire accidentală confirmată oficial

Surse din administrația locală și datele Transelectrica au confirmat că oprirea centralei este încadrată la categoria „accidentală”. Explicațiile oficiale indică faptul că debitul redus al apei tehnologice, generat de avariile de la baraj, a făcut imposibilă continuarea funcționării. În lipsa unei alimentări stabile, turbinele centralei nu pot opera în condiții de siguranță.

Două turbine oprite și producție zero în sistem

În prima fază, două dintre cele trei turbine ale centralei au fost oprite între 2 decembrie, ora 12:00, și 4 decembrie, ora 1:00. Ulterior, și cea de-a treia turbină a intrat în oprire, în intervalul 3 decembrie – 4 decembrie, ceea ce a dus la încetarea totală a producției de energie electrică. În acest interval, centrala nu a contribuit deloc la Sistemul Energetic Național, fapt care pune presiune pe alte unități de producție.

Importanța strategică a centralei de la Brazi

Inaugurată în 2012, centrala de la Brazi reprezintă o investiție de 530 de milioane de euro și este una dintre cele mai moderne din România. Are o capacitate instalată de 860 MW, cu două turbine pe gaze de 290 MW fiecare și o turbină pe abur de 310 MW. Această structură îi permite să acopere o parte esențială a consumului intern, mai ales în perioadele în care producția regenerabilă este scăzută.

Rolul său în sistemul energetic național

În 2024, centrala a produs aproximativ 5 TWh de energie electrică, contribuind cu 10% la producția totală a țării. Funcționează cu emisii semnificativ reduse față de unitățile pe cărbune, ceea ce o face o soluție modernă și eficientă în momentele cu consum ridicat. Capacitatea sa de a stabiliza sistemul energetico-național o transformă într-un punct cheie al infrastructurii energetice.

Impactul economic și riscurile pe termen scurt

Oprirea centralei pune presiune pe producția internă și poate genera incertitudini în perioadele cu cerere ridicată. Unitățile alternative trebuie să acopere deficitul, iar eventualele variații ale producției din surse regenerabile pot complica și mai mult situația. În funcție de durata avariilor de la barajul Paltinu, sistemul energetic ar putea resimți efecte majore în următoarele zile.