Legea 141/2025 schimbă radical modul în care se acordă concediile medicale
Începând cu anul 2025, concediul medical nu mai funcționează după regulile cunoscute. Odată cu intrarea în vigoare a Legii 141/2025, cunoscută public sub numele de „Legea Bolojan”, sistemul de compensare a zilelor de boală s-a transformat într-un mecanism restrictiv, ce impune limite precise privind perioada maximă în care un angajat poate beneficia de decontare din partea statului.
Potrivit Edupedu.ro, legea stabilește că un salariat nu mai poate fi în concediu medical pentru mai mult de 30 de zile într-un interval de 12 luni anterioare lunii în care se depune declarația 112, documentul fiscal transmis lunar de angajatori către ANAF. Nu este vorba despre 30 de zile consecutive de boală, ci despre o limitare cumulativă, aplicată retroactiv, într-un cadru fiscal și birocratic greu de înțeles și aplicat.
Cum funcționează noul mecanism și de ce este considerat incoerent
Sistemul introdus de Legea 141/2025 nu face referire la o lună calendaristică clasică, ci utilizează un mecanism de calcul ce ține cont de perioada de raportare fiscală. Dacă un angajat a fost în concediu medical în mai multe etape, iar totalul acestor zile depășește 30 în cele 12 luni anterioare lunii curente, statul nu mai decontează niciun leu, iar angajatorul este cel care suportă întreaga sumă.
Camera Consultanților Fiscali (CCF) a tras un semnal de alarmă privind aplicarea acestei legi, precizând că reglementările sunt „absurde” și „inaplicabile” în sectoare esențiale precum Educația, Administrația publică sau Sănătatea. Exemplele aduse de specialiști arată cât de ușor poate un angajat să depășească accidental acest plafon. Spre exemplu, dacă cineva intră în concediu medical pe 10 iunie și iese pe 10 iulie, deși sunt exact 30 de zile calendaristice, compensarea poate fi refuzată dacă nu se încadrează perfect în perioada de referință legată de depunerea declarației 112.
Impactul asupra angajaților și angajatorilor
Noile reglementări afectează grav angajații care au probleme de sănătate recurente sau suferă de boli cronice. Aceștia riscă să nu-și mai poată lua zilele de concediu medical de care au nevoie, deoarece angajatorii sunt descurajați să le acorde în lipsa unui mecanism de rambursare din partea statului.
În același timp, firmele care activează în domenii cu risc ridicat – construcții, transporturi, industrie grea – sunt în mod special expuse. Accidentele de muncă sau bolile profesionale pot genera perioade repetate de concedii medicale, iar costurile aferente vor fi suportate integral de angajatori, fără sprijin de la bugetul de stat.
Camera Consultanților Fiscali atrage atenția că legea încalcă principiile de echitate fiscală, legislația privind sănătatea și securitatea în muncă și introduce discriminări între salariați, în funcție de momentul în care se îmbolnăvesc. Într-un document oficial transmis către Ministerul Finanțelor, ANAF și CNAS, CCF cere revizuirea imediată a articolului privind limitarea concediului medical.
Reguli absurde: fie o lună fix, fie 14 zile. Nu 15, nu 31
Potrivit explicațiilor transmise de CCF, legea permite salariatului să lipsească fie exact 30 de zile, fie maximum 14, fără a intra în conflict cu noul plafon. Situația devine ridicolă în cazurile în care cineva are nevoie de tratament medical de 31 de zile sau 15 – perioade care anterior erau considerate perfect normale.
Această formulare rigidă a legii, bazată pe un criteriu fiscal artificial (depunerea declarației 112), pune angajatorii într-o poziție imposibilă: nu pot ști dinainte dacă statul le va deconta banii pentru concediile medicale acordate. Practic, întreaga responsabilitate a unei situații medicale este pasată pe umerii firmelor.
Problemele continuă și cu voucherele de vacanță
Pe lângă problema concediilor medicale, Legea Bolojan aduce și modificări privind voucherele de vacanță. Dacă anterior acestea erau acordate în mod automat tuturor angajaților din sistemul public, acum legea limitează acordarea acestora doar către o categorie restrânsă, în baza unor criterii neclare. Suma stabilită este de 800 lei, dar lipsa transparenței și a normelor de aplicare creează haos în instituțiile publice.
Sindicatele din mai multe domenii au reacționat negativ față de această măsură, acuzând Guvernul că vrea să reducă cheltuielile din pix, fără o analiză reală asupra consecințelor sociale.
Cerere oficială de modificare a articolului privind concediul medical
În analiza transmisă de Camera Consultanților Fiscali către instituțiile responsabile, se subliniază nevoia urgentă de modificare a articolului din Legea 141/2025 care vizează compensarea zilelor de concediu medical. Conform experților fiscali, textul actual creează blocaje administrative grave, favorizează abuzurile și vulnerabilizează salariații.
Lipsa de claritate și predictibilitate în formularea legii deschide poarta către interpretări diferite în funcție de inspectorat, angajator sau județ. În lipsa unor modificări legislative rapide, salariații și companiile riscă să intre în conflicte birocratice costisitoare și inutile.