Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că este legală confiscarea unei averi nejustificate identificate în urma unei verificări efectuate de Agenția Națională de Integritate (ANI), atunci când aceasta a fost declanșată de completarea incorectă a declarațiilor de avere. Decizia a fost luată în cauza „Păcurar contra României”, pronunțată marți, și confirmă respectarea drepturilor fundamentale de către autoritățile române.
CEDO: Nicio încălcare a dreptului la proces echitabil sau a protecției proprietății
CEDO a decis în unanimitate că nu au fost încălcate prevederile Articolului 6 §1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (dreptul la un proces echitabil) și nici ale Articolului 1 din Protocolul nr. 1 (dreptul la proprietate). Instanța europeană a analizat cazul lui Ioan Păcurar, fost șef al unui inspectorat de poliție din Cluj-Napoca, a cărui avere a fost considerată nejustificată în urma unei anchete a ANI, încheiată cu confiscarea a aproximativ 57.000 de euro.
Verificările ANI au scos la iveală o avere cu proveniență neclară
Ancheta ANI a fost declanșată în anul 2011, după ce Păcurar nu a completat corect declarațiile de avere, conform obligațiilor legale ale funcționarilor publici. În 2012, autoritatea a identificat diferențe semnificative între veniturile și cheltuielile acestuia pentru mai multe perioade, diferențe estimate inițial la circa 189.000 de euro.
În urma unei analize detaliate, Comisia de cercetare a averilor a stabilit o discrepanță de 261.310 lei (aproximativ 59.000 de euro), iar Curtea de Apel Cluj a dispus confiscarea unei sume finale de 254.924 lei (aproximativ 57.000 de euro). Decizia a fost contestată, însă recursul a fost respins definitiv în 2017.
Procedura a fost considerată legală și proporțională
CEDO a apreciat că Păcurar a beneficiat de toate garanțiile procesuale: a avut acces la un avocat, a fost prezent la audieri și a avut posibilitatea să își susțină punctul de vedere în fața instanței. De asemenea, răsturnarea sarcinii probei – în sensul că persoana verificată trebuie să justifice legal proveniența bunurilor – a fost considerată conformă legislației române și compatibilă cu normele europene.
Curtea a subliniat că măsura confiscării a urmărit un scop legitim – combaterea corupției și asigurarea integrității în funcțiile publice – și a fost aplicată pe baza unui cadru legal clar, recunoscut inclusiv de instituții europene ca fiind eficient în lupta împotriva corupției.
România, în limitele marjei de apreciere conferite de contextul european
În concluzie, instanța de la Strasbourg a considerat că autoritățile române au respectat cadrul legal și internațional aplicabil, iar măsura confiscării a fost una justificată și proporțională. Confiscarea nu s-a bazat pe o acuzație penală, ci pe încălcarea obligațiilor de transparență ale unui funcționar public cu atribuții de conducere. România a acționat în limitele marjei de apreciere de care dispune în contextul luptei anticorupție, iar drepturile fundamentale ale lui Ioan Păcurar nu au fost încălcate.