Cinci vicepremieri, costuri uriașe și promisiuni de austeritate
România bifează o premieră politică fără precedent: Guvernul condus de Ilie Bolojan funcționează cu nu mai puțin de cinci vicepremieri. Într-un context economic tensionat, cu scumpiri, taxe în creștere și un discurs public dominat de apeluri la responsabilitate fiscală, această formulă administrativă ridică semne de întrebare serioase privind coerența și eficiența guvernării.
Lista celor cinci vicepremieri – Marian Neacșu (PSD), Cătălin Predoiu (PNL), Tanczos Barna (UDMR), Ionuț Moșteanu (USR) și Dragoș Anastasiu (independent) – nu reflectă doar o distribuție politică, ci și o cheltuială publică semnificativă. Fiecare dintre ei încasează lunar un salariu brut de 24.610 lei, ceea ce înseamnă aproximativ 14.400 lei net. Anual, doar salariile acestora însumează peste 1,5 milioane de lei din bugetul de stat.
Beneficii și privilegii de top, în contradicție cu austeritatea
Pe lângă salariul generos, fiecare vicepremier are la dispoziție o serie de facilități materiale și logistice acoperite din bani publici:
-
autoturisme de serviciu cu șoferi personali
-
carburant nelimitat și întreținere suportată de stat
-
diurne substanțiale pentru deplasări interne și externe
-
cazare în hoteluri de protocol și mese decontate în regim preferențial
Aceste costuri indirecte sporesc cheltuielile reale ale funcțiilor și intră în contradicție directă cu retorica Executivului privind reforma administrativă și eficientizarea aparatului public. În timp ce populației i se cere să suporte povara fiscală tot mai grea, vârful puterii guvernamentale se extinde și se îmbracă în privilegii.
Guvern extins pentru echilibru politic, nu pentru eficiență
Premierul Ilie Bolojan a justificat această structură supradimensionată prin necesitatea menținerii unei coeziuni politice în cadrul coaliției. Fiecare partid partener și-a negociat propria reprezentare la vârful executivului, iar introducerea unui vicepremier independent – Dragoș Anastasiu – a fost interpretată ca o încercare de a echilibra influențele.
Cu toate acestea, experții în administrație avertizează că o structură atât de largă poate duce la fragmentarea procesului decizional, întârzierea reformelor și diluarea autorității centrale. În locul unui Executiv coerent și eficient, România riscă să asiste la un guvern compus din centre de putere paralelă, dominate de agende de partid.
Frustrare în rândul cetățenilor: sacrificii jos, privilegii sus
În paralel cu consolidarea aparatului guvernamental, românii se confruntă cu o creștere a prețurilor, ajustări fiscale și avertismente legate de sustenabilitatea bugetului de stat. În acest context, diferența dintre discursul politic și realitatea practică devine tot mai evidentă.
Publicul reacționează tot mai vocal în fața discrepanțelor. Pe rețelele sociale, în spațiul civic și în mediile independente de presă, se amplifică nemulțumirile privind modul în care sunt cheltuiți banii publici. Pentru mulți, imaginea celor cinci vicepremieri – bine plătiți, protejați și privilegiați – devine simbolul unei guvernări care cere solidaritate de jos în sus, dar oferă privilegii de sus în jos.
Reformele promise, sub semnul întrebării
Guvernul Bolojan a pornit cu promisiuni clare de eficiență, transparență și reformă instituțională. Totuși, decizia de a avea cinci vicepremieri în paralel pune sub semnul întrebării voința reală de reformare a administrației publice. Mai mult decât atât, această structură amplificată pare a fi mai degrabă rezultatul unui joc politic intern decât al unei viziuni administrative strategice.
Experiența guvernelor anterioare arată că reformele reale se realizează prin decizie centralizată, coordonare eficientă și reducerea risipei. În lipsa acestor condiții, Executivul riscă să alunece în același model birocratic ineficient, în care funcțiile se multiplică, dar rezultatele întârzie.
Un test de credibilitate pentru noul Executiv
Într-o perioadă de incertitudine economică și neîncredere publică, Guvernul condus de Ilie Bolojan este pus în fața unei provocări majore: să demonstreze că poate produce rezultate concrete, în ciuda unei structuri extinse și costisitoare. Dacă reformele anunțate nu vor fi implementate rapid și vizibil, imaginea guvernării va fi grav afectată.
Așteptările publice sunt ridicate, iar toleranța față de incoerență este tot mai scăzută. Iar în ochii românilor, cei cinci vicepremieri nu vor fi evaluați după titluri sau apartenențe, ci după eficiența cu care reușesc – sau nu – să îmbunătățească viața reală a cetățenilor.