Statul apasă și mai tare pedala fiscală
După un prim pachet de măsuri care a stârnit ample reacții în rândul contribuabililor și al mediului privat, Guvernul României pregătește un al doilea set de modificări fiscale – și de această dată, impactul se anunță semnificativ. Dacă până acum presiunea s-a concentrat asupra companiilor și veniturilor medii, următoarele măsuri vor lovi direct în buzunarul românilor cu venituri peste medie, investiții imobiliare sau afaceri personale.
Potrivit unor surse din cadrul Ministerului Finanțelor, noul pachet fiscal este mult mai dur decât precedentul și urmărește extinderea bazei de impozitare, taxarea progresivă a veniturilor mari și o suprataxare a unor active considerate „neproductive”.
Ce prevede noul pachet: impozite mai mari, deduceri mai puține
Printre cele mai importante prevederi aflate în discuție se află:
-
Cota progresivă pentru veniturile peste 12.000 lei/lună: se propune aplicarea unui impozit diferențiat, de până la 25% pentru sumele care depășesc acest prag.
-
Taxe suplimentare pentru proprietăți multiple: românii care dețin mai multe locuințe sau terenuri intravilane vor plăti un impozit progresiv pe proprietate, în funcție de numărul și valoarea cumulată a activelor imobiliare.
-
Impozit minim pe cifra de afaceri pentru PFA-uri și microîntreprinderi: chiar și în lipsa profitului, entitățile juridice mici vor avea de plătit o taxă minimă anuală, calculată în funcție de cifra de afaceri declarată.
-
Restrângerea deducerilor personale: se urmărește limitarea drastică a beneficiilor fiscale pentru cheltuieli deductibile, în special în cazul veniturilor independente.
-
Contribuție de solidaritate: pentru veniturile anuale ce depășesc 180.000 lei, se propune introducerea unei contribuții speciale de 1%–2%, cu destinație bugetară specifică.
Guvernul mizează pe venituri suplimentare, dar riscă val de nemulțumire
Argumentul principal al autorităților este nevoia urgentă de consolidare fiscală și reducere a deficitului bugetar. România se află sub presiunea Comisiei Europene, iar respectarea jaloanelor PNRR și menținerea accesului la fonduri europene depind în mod direct de stabilitatea fiscală.
Totuși, impactul social nu este de neglijat. Sindicatele din sistemul privat, patronatele și organizațiile de antreprenori au reacționat deja dur, acuzând lipsa de predictibilitate și absența unui plan real de echilibrare a efortului fiscal între categoriile sociale.
Pentru familiile cu venituri peste medie, în special cele din marile orașe, aceste măsuri se traduc în scăderea netă a puterii de cumpărare, chiar și în contextul în care salariile brute rămân constante.
Impact direct asupra clasei de mijloc și a micilor investitori
Noile reguli fiscale nu afectează doar milionarii sau marile companii, ci și românii care și-au construit în timp un portofoliu modest de proprietăți sau au investit în afaceri personale. O familie cu două apartamente și un venit combinat de peste 20.000 lei lunar va resimți semnificativ noile impozite cumulate, în special prin eliminarea facilităților fiscale pentru chirii și cheltuieli deductibile.
În plus, persoanele fizice autorizate sau microîntreprinderile care înregistrau pierderi sau venituri scăzute vor fi obligate să achite un impozit minim, indiferent de contextul economic. Pentru mulți, acest lucru poate însemna închiderea afacerii sau trecerea în economia informală.
Se caută echilibru între fiscalizare și sustenabilitate
Reprezentanții Ministerului Finanțelor susțin că măsurile au fost gândite pentru a evita supraîmpovărarea categoriilor vulnerabile. Astfel, veniturile sub 6.000 lei nu vor fi afectate, iar cei cu venituri între 6.000 și 12.000 lei ar urma să beneficieze în continuare de scutiri parțiale.
Totuși, efectul cumulativ al celor două valuri fiscale (cel deja aplicat și cel aflat în pregătire) generează o presiune crescută asupra clasei de mijloc. Această categorie, adesea considerată coloana vertebrală a economiei, riscă să devină noua „zonă fiscală tampon” într-o Românie care caută soluții urgente, dar nu întotdeauna echitabile.
Concluzie: între reformă fiscală și risc de polarizare socială
Al doilea pachet de măsuri fiscale se anunță nu doar mai dur, ci și mai controversat. Va aduce cu siguranță venituri suplimentare la buget, dar și valuri de nemulțumire din partea celor care, până acum, și-au asumat corect contribuțiile. Este un test major pentru Guvern, care trebuie să dovedească nu doar forță de aplicare, ci și capacitate de echilibru.
România are nevoie de reforme fiscale, dar are și nevoie de încredere. Fără transparență, consultare reală și asumare socială, orice taxă nouă poate deveni o scânteie pentru instabilitate. Iar în vremuri deja tensionate, aceasta e o miză mult mai mare decât o simplă prognoză bugetară.